Dragoste, teatru și război

Atunci când vorbim despre adaptarea scenică a romanului lui Camil Petrescu, un roman bine gândit, prin care autorul surprinde într-un mod absolut drama înțeleptului lucid, însetat de sentimentul de iubire, putem vorbi despre o sarcină grea adusă regizorilor prin tema fragilă a singurătății intelectualului analitic și reflexiv, ce trebuie atent filtrată pentru a căpăta o formă finală concretă. În această ecuație intervine, însă, și metoda prin care se realizează dramatizarea; montarea Teatrului Național din Cluj-Napoca se bucură de o dramatizare făcută de către însăși regizoarea spectacolului, Ada Lupu. Perspectiva teatrală abordată este una incitantă, prin care se combină lumea tehnologiei, lumea nouă, cu cea a teatrului clasic, cea îmbătrânită. Această perspectivă teatrală este legată de modul interactiv în care se joacă spectacolul, interpretarea fiind în concordanță cu niște elemente tehnice precum camera de filmat sau efectele speciale, care sunt coagulate într-un singur act performativ; acest fapt dă o altă alură spectacolului. Am fost plăcut surprins să văd o mulțime de jocuri de lumini sau sunete, jocuri de imagine sau fum, venite, parcă, dintr-o altă lume.

540068- ultima noapte (3)

Când vorbim despre viziune scenică și subiect, drumurile se încurcă, în roman fiind vorba atât despre o poveste clasică de dragoste, cât și despre un jurnal de razboi, greu de legat intre ele. Prin filtrul Adei Lupu, însă, frământările sublocotenentului Gheorghidiu sunt redate sub ideea de dialog cu un psiholog, un personaj inventat, care îl ajută pe eroul nostru să privească mai atent înspre sufletul său și să își îndrepte gândurile spre cele două circumscrieri majore din viața lui, iubirea și războiul, sau iubirea și moartea. Astfel, conceptul regizoral duce la dedublarea personajului principal prin prezența scenică a doi actori, El fiind personajul care vorbește, Ștefan Gheorghidiu, și acel Gheorghidiu care aparține trecutului și este parcă încă prins în ultima noapte de dragoste alături de Ella.

Spectacolul reușește să arunce publicul într-un univers paralel împărțit pe o multitudine de planuri mentale, care fac din fiecare spectator un judecător. Ajungi să te întrebi dacă iubirea lor chiar ar putea să existe, ajungi să o critici pe Ella din zeci de motive, pentru ca, mai apoi, din exact aceleași motive, să ajungi să o îndrăgești. Acest labirint al gândurilor este bine servit atât de partea regizorală, cât și de coregrafie și muzică. Distribuția este una dintre bunele decizii care au condus la succesul spectacolului. Ramona Dumitrean joacă rolul Ellei, care este parcă croit pe sufletul ei, astfel încât totul e credibil; sentimentul acesta de adevăr ajunge și la spectator. Cristian Grosu interpretează corect rolul lui Ștefan, cel din trecut, deși cu mici scăpări în ceea ce privește gestica.

Decorul, ca ansamblu, reușește să îmbine două lumi îndepărtate prin niște ajutoare video sau audio, bine gândite pentru a nu reduce din intensitatea spectacolului, ci doar pentru a a o spori. Scenografia Iulianei Vîlsan ne induce starea de nebunie a personajului și, mai mult decât atât, precum un chirurg bun, reușește prin intermediul inserturilor video să opereze pe creier deschis personajul, facilitându-ne accesul la gândurile acestuia. Ajungem, astfel, să aducem întâmplarile de pe scenă lângă noi, asimilând trăiri precum disperarea sau gelozia.

Astfel, putem spune că spectacolul impresionează prin originalitate și prin jocul actoricesc de înaltă clasă, acompaniate de proiecții video inovative, reprezentând, probabil, una dintre cele mai reușite producții ale Teatrului Național din ultimul an.


Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război; regia: Ada Lupu; dramaturgia: Ada Lupu, după Camil Petrescu; scenografia: Iuliana Vîlsan; distribuția: El – Sorin Leoveanu, Ella – Ramona Dumitrean, Gheorghidiu – Cristian Grosu, Psihologul – Dragoş Pop, Deputatul (Nae Gheorghidiu) – Ovidiu Crişan, Unchiul (Tache Gheorghidiu) – Petre Băcioiu, Orișan -Cristian Rigman, Colonelul – Cătălin Herlo, Căpitanul Corabu / Coleg 1 / Bărbat 1 – Emanuel Petran, Căpitanul Dimiu / Coleg 2 / Bărbat 2 – Radu Lărgeanu, Căpitanul Floroiu / Coleg 3 / Bărbat 3 – Miron Maxim, Anișoara / Doamna / Cocota – Romina Merei, Anica / Altă femeie / Servitoarea – Adriana Băilescu, Domnul G – Matei Rotaru, Avocatul – Cătălin Codreanu; muzica: Alin Stoianovici; video: Lucian Matei; asistent de regie: Olivia Grecea; coregrafia: Horia Pop , Ioana Lascu; proiecţie video: Vasile Crăciun; camera video live: Vlad Negrea